Depresia in cuplu

Identifica depresia in relatia de cuplu

Uneori, depresia isi face aparitia in relatia de cuplu fara ca partenerul celui afectat sa-si dea seama de asta.

Printre numerosii factori asociati cu depresia, relatiile interpersonale si competentele sociale ocupa un loc deosebit de important. Ipoteza de la care pleaca psihologii este ca lipsa competentei sociale are un rol determinant in aparitia depresiei.

Competenta sociala reprezinta capacitatea unui individ de a interactiona cu ceilalti, simultan, corespunzator si eficient. Adica, intr-un mod care nu incalca normele, valorile si asteptarile sociale pertinente in contextual interactiunii.

Aceasta conditionare reciproca intre fapte nu e perceputa negativ de catre ceilalti si ajuta astfel persoana sa-si atinga obiectivele vizate.
Persoana aflata in depresie isi evalueaza propriile competente sociale cu mai multe strictete decat o persoana non-depresiva.
In general, in relatia de cuplu partenerii utilizeaza numeroase elemente de intercatiune si de comunicare pentru a aprecia relatia si competentele sociale ale partenerilor lor.

Este cazul compotamenteleor paralingvistice (ritm,voce, pause, frecvente…). Insa partenerii depresivi au caracteristici particulare: vorbesc mai putin, mai lent, cu inflexiuni reduse, ton scazut, pause dese.
Tonul depresivului este mai monoton si e perceput trist sau tensionat, uneori plin de disperare.

Fluxul sonor este, de obicei, intrerupt, ca si cum persoana depresiva nu-si mai poate controla respiratia si vocea, scotand un fel de planset subiacent.
Aceste indicii paralingvistice evidentiaza o stare depresiva.
De asemenea, cu persoanele depresive se dialogheaza mai greu si sunt mai dificl de inteles, fapt care ii poate enerva pe interlocutori.  

Depresia in dialog

Dialogurile au si ele o tematica preponderant depresiva si se axeaza mai mult pe starile afective elementare de tip disforic, de zbucium interior sau pe evaluari negative.

Un astfel de exemplu il prezinta cuplul in care unul dintre parteneri este depresiv, acesta fiind adesea perceput cu o agresivitate verbala sporita si mai putin capabil in rezolvarea problemelor de catre parter/partenera.

In general, persoanele depresive induc mai degraba tristete, negativitate, devalorizare personala. Totodata, depresivul are tendinta sa ofere elemente intime si negative despre ele chiar si in situatii in care asta nu este nici necesar, nici potrivit.

Aceste caracteristici diferite interactionale tind sa favorizeze respingerea persoanelor depresive de catre interlocutorii lor, relatia de cuplu fiind,deseori, cea mai afectata.

Expresia faciala in depresie

Expresiile faciale, esentiale in comunicarea in cuplu, sunt si ele perturbate. In general, fata persoanelor depresive este mai putin expresiva. Aceasta trasatura este perceputa subiectiv de catre partener, acesta interpretand toate aceste semne si semnale drept dezinteres fata de subiectul conversatiei. In consecinta, raspunsul lor ar putea mari tensiunea resimtita deja de catre partenerul depresiv, marind anxietatea acestuia si accentuand tendinta de retragere atat de des intalnita in depresie.

Se poate observa, ca si caracteristica, comisurile gurii descriind un arc de cerc spre in jos, opus zambetului. Zambetul, atunci cand este folosit ca expresie, este mai degraba trist, de fatada, afisat oarecum fortat.

Pozitia corpului in depresie

Pozitia corpului si gesturile depresivilor sunt, de asemenea, oarecum lipsite de naturalete: sunt executate mai putine gesturi care sa sustina dialogul cu partenerul, insa mai multe gesturi care reflecta starea – se scarpina, isi freaca mainile, isi indoiesc degetele. de asemenea, este frecventa pozitia capului plecat inainte.

Depresia poate fi identificata in multe cupluri observand diferentele posturale ale partenerilor. In general, depresivul adopta o atitudine neglijenta, total contrara celei invatate la orele de sport de catre oricare dintre noi - ::Scoate pieptul, suge burta, capul sus, trage de umeri!". Pozitia sa va fi de cele mai multe ori inclinata, indoita, chiar inconvoiata,cocosata, umerii lasati, atitudinea letargica sau lasa-ma sa te las.

Dispozitia partenerului

Partenerul/partenera reclama deseori o dispozitie deprimata, trista, disperata sau ca „fara chef”. Uneori dispozitia variaza, fiind iritabila sau anxioasa. In anumite conditii, aceasta dispozitie depresiva capata conotatii somatice, fiind descrisa ca dureroasa, mai severa decat cea mai intensa durere fizica.

Dispozitia deprimata din cadrul depresiei este relatata ca fiind diferita calitativ de tristete sau de doliu. Unele persoane au un prag scazut pentru plans, altii in schimb prezinta o scadere a reactivitatii emotionale, iar altii pun accentul mai curand pe acuzele somatice (cefalee, dureri epigastrice, dureri precordiale care nu au substrat organic) decat pe descrierea sentimentelor de tristete.

Depresia si scaderea dorintei sexuale

Partenerii aflati in depresie devin treptat indiferenti fata de orice, chiar si fata de activitatea sexuala, isi pierd interesul erotic, ceea ce duce la mari disfunctionalitati si, in final, la conflicte in relatia de cuplu.

Scaderea dorintei sexuale apare atat la femei cat si la barbati, sub forma de frigiditate, respectiv impotenta; tulburarile pot avea consecinte maritale. In cazuri extrem de severe, pacientii isi pierd sentimentele fata de partener, fata de copii, asa numita anestezie psihica dureroasa.

Partenerul depresiv se plange ca nu se mai poate bucura, induiosa, intrista, ca nu-si mai poate manifesta sentimentele fata de persoane apropiate. Sufera, chiar de o maniera dureroasa, deoarece nu mai poate rezona afectiv. Acestei stari de paralizie emotionala i se pot asocia depersonalizarea, derealizarea.

In cazul in care identificati la partenerul/partenera dumneavoastra de cuplu manifestari asemanatoare cu cele descrise mai sus, apelati imediat la serviciile psihologului. 

banner ai nevoie de ajutor