Efectul Flynn

Efectul Flynn si declinul IQ-ului

Efectul Flynn: de ce a crescut IQ-ul si de ce incepe sa scada? Explicatia The Reverse Flynn Effect

 

Efectul Flynn si misterul cresterii inteligentei

Timp de multe decenii, cercetatorii au observat un fenomen surprinzator: generatiile mai noi obtineau, in medie, rezultate mai bune la testele de inteligenta decat generatiile anterioare. Acest fenomen a devenit cunoscut sub numele de Efectul Flynn.

Descoperirea a schimbat modul in care oamenii de stiinta privesc inteligenta. Daca inteligenta ar fi determinata aproape exclusiv de gene, ar fi dificil de explicat de ce scorurile la testele IQ au crescut atat de rapid intr-un interval de doar cateva generatii.

In secolul XX, in numeroase tari, scorurile medii la diferite teste cognitive au crescut semnificativ. Fenomenul a fost asociat cu factori precum educatia mai buna, nutritia, sanatatea, urbanizarea, accesul la informatii si modificarile mediului in care copiii se dezvolta.

Dar povestea are si o parte mai putin optimista.

In ultimele decenii, mai multe cercetari au identificat stagnarea sau chiar scaderea scorurilor la unele teste de inteligenta in anumite tari. Aceasta tendinta este denumita The Reverse Flynn Effect, adica "Efectul Flynn invers".

Ce inseamna aceasta schimbare? Inseamna ca oamenii devin mai putin inteligenti? Sau ca testele IQ nu mai surprind corect abilitatile cognitive ale generatiilor moderne?

Pentru a raspunde la aceste intrebari, trebuie mai intai sa intelegem ce masoara de fapt IQ-ul si cum a aparut Efectul Flynn.

 

Ce este Efectul Flynn?

Efectul Flynn reprezinta cresterea observata, de-a lungul generatiilor, a scorurilor medii obtinute la testele de inteligenta.

Fenomenul poarta numele cercetatorului James R. Flynn, care a analizat numeroase seturi de date provenite din mai multe tari si a evidentiat faptul ca scorurile la testele IQ au crescut substantial in timp.

Un aspect important este ca Efectul Flynn nu inseamna neaparat ca fiecare persoana dintr-o generatie este mai inteligenta decat fiecare persoana din generatia anterioara. Este vorba despre o diferenta statistica intre mediile unor generatii.

Cu alte cuvinte, daca luam un numar mare de persoane nascute intr-o anumita perioada si comparam rezultatele lor cu cele ale unei generatii nascute cu cateva decenii mai devreme, putem observa diferente consistente la anumite teste cognitive.

Aceasta crestere a fost una dintre cele mai interesante descoperiri din psihologia cognitiva deoarece s-a produs intr-un ritm prea rapid pentru a fi explicata simplu prin schimbari genetice.

Genele unei populatii nu se modifica atat de repede. Mediul, in schimb, se poate schimba radical in doar cateva decenii.

De ce au crescut scorurile IQ?

Nu exista o singura explicatie unanim acceptata pentru Efectul Flynn. Cel mai probabil, fenomenul este rezultatul mai multor schimbari sociale, educationale, economice si de sanatate.

Educatia mai buna

Unul dintre cei mai evidenti factori este extinderea educatiei.

In trecut, o parte mult mai mica a populatiei avea acces la educatie de lunga durata. Astazi, milioane de copii petrec mai multi ani in sistemul educational si sunt expusi constant unor activitati care solicita memoria, atentia, rationamentul si rezolvarea problemelor.

Scoala nu doar transmite informatii. Ea poate antrena anumite tipuri de gandire.

Copiii invata sa compare informatii, sa urmeze reguli abstracte, sa rezolve probleme si sa lucreze cu simboluri. Aceste abilitati sunt relevante pentru multe teste cognitive.

Prin urmare, un mediu educational mai complex poate contribui la cresterea performantei la testele IQ.

Nutritia si sanatatea

Dezvoltarea creierului depinde de starea generala de sanatate si de nutritie.

Imbunatatirea alimentatiei, reducerea unor deficiente nutritionale si accesul mai bun la servicii medicale pot avea efecte importante asupra dezvoltarii cognitive, mai ales in copilarie.

Copiii care cresc intr-un mediu mai sanatos au sanse mai mari sa isi dezvolte potentialul cognitiv.

Acest lucru nu inseamna ca o dieta perfecta transforma automat o persoana intr-un geniu. Inseamna ca reducerea factorilor care afecteaza dezvoltarea neurologica poate contribui la imbunatatirea performantei medii a unei populatii.

Mediul mai complex

Societatea moderna este mult mai complexa din punct de vedere informational decat societatea de acum un secol.

O persoana trebuie sa interactioneze cu simboluri, harti, grafice, formulare, tehnologii, sisteme administrative si informatii abstracte.

Chiar si activitatile obisnuite presupun uneori procesarea unor cantitati mari de informatie.

Aceasta complexitate poate influenta dezvoltarea anumitor abilitati cognitive.

Schimbarea modului de gandire

Un alt factor important este schimbarea stilului de gandire.

In societatile traditionale, oamenii se concentrau adesea mai mult pe obiecte si situatii concrete. Societatea moderna solicita mai frecvent clasificarea, abstractizarea si utilizarea unor concepte generale.

De exemplu, o problema care cere identificarea unei reguli abstracte intre mai multe simboluri poate fi mai familiara unei persoane crescute intr-un sistem educational modern decat unei persoane care nu a avut acelasi tip de experienta.

Aceasta idee este importanta pentru intelegerea Efectului Flynn: cresterea scorurilor nu trebuie interpretata automat ca o crestere uniforma a tuturor formelor de inteligenta.

Ce masoara de fapt un test IQ?

Pentru a intelege declinul IQ-ului, trebuie sa intelegem ce reprezinta un scor IQ.

IQ este abrevierea de la "intelligence quotient", tradusa in romana prin coeficient de inteligenta.

Testele moderne de inteligenta nu masoara un singur lucru. Ele pot evalua diferite capacitati cognitive, precum rationamentul, memoria de lucru, viteza de procesare, intelegerea verbala si abilitatea de a identifica relatii intre informatii.

Prin urmare, atunci cand spunem ca "IQ-ul a crescut" sau "IQ-ul a scazut", trebuie sa fim atenti la ce test a fost folosit si ce componenta cognitiva a fost evaluata.

Un test IQ este un instrument standardizat. Scorul este interpretat in raport cu o populatie de referinta.

In mod traditional, media este stabilita la 100, iar o anumita variabilitate in jurul acestei valori este considerata normala.

Acest lucru inseamna ca un scor IQ de 100 nu este o cantitate absoluta de inteligenta. Este un scor relativ la o anumita norma.

Aceasta observatie devine extrem de importanta atunci cand comparam generatii.

 

Ce este The Reverse Flynn Effect?

The Reverse Flynn Effect descrie tendinta opusa Efectului Flynn: in anumite populatii si pentru anumite teste, generatiile mai recente au obtinut scoruri mai mici decat generatiile anterioare.

Fenomenul a atras atentia cercetatorilor deoarece pune sub semnul intrebarii ideea ca scorurile cognitive vor creste permanent.

Daca Efectul Flynn a fost asociat cu imbunatatirea conditiilor de viata si cu modernizarea societatii, The Reverse Flynn Effect ridica o intrebare dificila:

Daca mediul modern este mai complex si avem acces la mai multa educatie si informatie, de ce ar putea scadea performanta la unele teste cognitive?

Raspunsul nu este simplu.

In primul rand, declinul nu apare in toate tarile si nu este identic pentru toate testele. Unele abilitati pot stagna, altele pot scadea, iar unele pot continua sa se imbunatateasca.

Prin urmare, nu putem vorbi despre o regula universala potrivit careia oamenii moderni devin mai putin inteligenti.

 

Declinul IQ-ului inseamna ca oamenii devin mai putin inteligenti?

Nu neaparat.

Aceasta este una dintre cele mai importante distinctii pe care trebuie sa le facem.

Daca o generatie obtine un scor mai mic la un anumit test, acest lucru arata ca performanta medie la acel instrument a scazut. Nu demonstreaza automat ca inteligenta generala a populatiei s-a redus in aceeasi proportie.

Testele sunt concepute pentru a masura anumite capacitati cognitive. Daca mediul cultural se schimba, unele abilitati pot deveni mai putin importante sau pot fi antrenate diferit.

De exemplu, oamenii moderni au acces la calculatoare, telefoane si motoare de cautare. Ei pot externaliza o parte din memorie catre dispozitive.

Faptul ca cineva nu memoreaza un numar de telefon nu inseamna automat ca are o memorie mai slaba in toate situatiile.

De asemenea, o persoana poate fi foarte buna la navigarea intr-un mediu digital, la identificarea rapida a informatiilor sau la multitasking tehnologic, dar aceste abilitati nu sunt neaparat evaluate in acelasi mod de un test IQ traditional.

De ce ar putea aparea The Reverse Flynn Effect?

Cercetatorii au propus mai multe explicatii posibile.

Niciuna nu explica singura fenomenul in toate tarile.

Schimbarea educatiei

Faptul ca accesul la educatie a crescut nu inseamna automat ca toate formele de educatie au devenit mai eficiente.

Sistemele educationale se modifica permanent. Se schimba metodele de predare, curriculumul, timpul petrecut la scoala si modul in care elevii interactioneaza cu informatia.

Daca anumite abilitati cognitive sunt exersate mai putin, performanta la anumite tipuri de teste ar putea fi influentata.

Tehnologia

Tehnologia este una dintre explicatiile frecvent discutate.

Smartphone-urile, internetul si sistemele de cautare au schimbat modul in care oamenii obtin informatii.

In loc sa retinem o informatie, putem sti unde sa o gasim.

In loc sa facem un calcul mental, putem folosi un calculator.

In loc sa memoram o harta, putem folosi navigatia GPS.

Aceste schimbari nu sunt neaparat negative. Ele pot elibera resurse cognitive pentru alte activitati. Totusi, pot modifica tipul de abilitati pe care le exersam zilnic.

Atentia si mediul informational

Societatea moderna ofera un volum urias de informatii.

Notificari, videoclipuri, mesaje, reclame, retele sociale si fluxuri de stiri concureaza permanent pentru atentia noastra.

Unii cercetatori au sugerat ca acest mediu poate influenta capacitatea de concentrare si modul in care oamenii proceseaza informatia.

Este insa important sa nu transformam aceasta ipoteza intr-o concluzie simplista.

Faptul ca tehnologia este omniprezenta nu demonstreaza automat ca ea provoaca o scadere a inteligentei.

Schimbarile de mediu

Dezvoltarea cognitiva poate fi influentata de numerosi factori de mediu.

Poluarea, stresul cronic, somnul insuficient, sedentarismul, alimentatia si conditiile socioeconomice pot avea efecte asupra sanatatii si functionarii cognitive.

Unele dintre aceste variabile s-au imbunatatit in anumite perioade, in timp ce altele s-au deteriorat.

De aceea, este dificil sa explicam evolutia scorurilor IQ printr-o singura cauza.

 

Efectul Flynn nu a fost identic peste tot

Un aspect esential este ca Efectul Flynn variaza intre tari, perioade istorice si tipuri de teste.

Nu toate tarile au inregistrat aceeasi crestere.

Nici cresterea nu a avut acelasi ritm.

In unele cazuri, performanta la anumite teste a crescut puternic, in timp ce alte forme de performanta cognitiva au evoluat mai putin.

Acest lucru arata cat de complexa este relatia dintre inteligenta, mediu si cultura.

De asemenea, o populatie poate obtine rezultate mai bune la anumite tipuri de probleme deoarece oamenii au devenit mai familiarizati cu formatul acestora.

Prin urmare, orice afirmatie despre "IQ-ul oamenilor" trebuie analizata in context.

De ce conteaza diferentele dintre generatii?

Compararea generatiilor ne permite sa observam modul in care mediul influenteaza performanta cognitiva.

Daca diferentele apar intr-un interval de cateva decenii, este foarte putin probabil ca explicatia principala sa fie reprezentata de modificarile genetice ale populatiei.

Genele se transmit intre generatii, dar evolutia genetica a unei populatii are nevoie, in general, de perioade mult mai lungi pentru a produce schimbari majore.

Mediul se poate modifica insa foarte rapid.

O generatie poate creste intr-o lume in care televizorul este o noutate, iar urmatoarea poate creste cu internet, smartphone-uri si inteligenta artificiala.

Aceste diferente pot influenta modul in care oamenii invata, comunica si rezolva probleme.

 

Inteligenta este genetica sau influentata de mediu?

Intrebarea "inteligenta este genetica sau dobandita?" are un raspuns mai complicat decat pare.

Atat factorii genetici, cat si cei de mediu contribuie la diferentele individuale in performanta cognitiva.

Genele influenteaza dezvoltarea creierului si anumite caracteristici cognitive. In acelasi timp, mediul poate influenta modul in care acest potential se manifesta.

Nutritia, educatia, sanatatea, stresul, somnul, experientele din copilarie si conditiile socioeconomice sunt doar cateva exemple.

Efectul Flynn este relevant tocmai pentru ca demonstreaza cat de important poate fi mediul la nivel de populatie.

Daca scorurile cognitive se pot modifica semnificativ intre generatii, atunci inteligenta masurata prin teste nu poate fi privita ca o caracteristica complet fixa.

 

Ce legatura exista intre Efectul Flynn si educatie?

Educatia este probabil unul dintre cele mai importante elemente ale discutiei.

Un copil care creste intr-un mediu educational bogat este expus la limbaj, matematica, logica, citit, rezolvarea problemelor si concepte abstracte.

Aceste experiente pot contribui la dezvoltarea unor abilitati care apar si in testele de inteligenta.

Totusi, nu trebuie sa presupunem ca mai multi ani de scoala inseamna automat un IQ mai mare.

Calitatea educatiei conteaza.

De asemenea, tipul de activitati intelectuale conteaza.

Un sistem educational poate pune accent pe memorare, in timp ce altul poate incuraja rationamentul, creativitatea si rezolvarea problemelor.

Aceste diferente pot avea consecinte asupra modului in care elevii performeaza la diferite teste.

 

Internetul ne face mai inteligenti sau mai putin inteligenti?

Este una dintre cele mai interesante intrebari ale epocii digitale.

Internetul ofera acces la o cantitate de informatie fara precedent. Putem invata aproape orice, putem consulta carti, cursuri, enciclopedii si baze de date.

Din acest punct de vedere, tehnologia poate fi un instrument extraordinar pentru invatare.

Dar accesul la informatie nu este acelasi lucru cu intelegerea.

Daca o persoana consuma permanent continut superficial, trece rapid de la un subiect la altul si nu are timp pentru concentrare profunda, cantitatea de informatie accesata poate sa nu se transforme automat in dezvoltare cognitiva.

Prin urmare, problema nu este pur si simplu "internetul".

Mai important este modul in care este utilizat.

 

Somnul, stresul si performanta cognitiva

Creierul nu functioneaza independent de corp.

Somnul insuficient poate afecta atentia, memoria si capacitatea de concentrare. Stresul cronic poate influenta, de asemenea, functionarea cognitiva.

Aceste lucruri sunt importante atunci cand discutam despre rezultatele la teste.

Un scor obtinut intr-un anumit moment reflecta performanta unei persoane in conditiile respective. Nu reprezinta o masuratoare perfecta si permanenta a potentialului cognitiv.

La nivel de populatie, daca conditiile de viata se schimba, acestea pot influenta si performanta medie.

 

De ce nu trebuie sa ne temem automat de The Reverse Flynn Effect?

Termenul poate suna alarmant: "efect invers" sugereaza ca societatea ar deveni progresiv mai putin inteligenta.

Realitatea este mai nuantata.

Mai intai, scaderile raportate nu apar in toate populatiile.

In al doilea rand, nu toate tipurile de inteligenta evolueaza in acelasi mod.

In al treilea rand, scorurile la testele IQ nu reprezinta intreaga capacitate intelectuala a unei persoane.

Creativitatea, cunostintele, inteligenta sociala, capacitatea de adaptare, experienta si abilitatile practice sunt doar partial surprinse de testele standardizate.

De aceea, The Reverse Flynn Effect trebuie privit mai degraba ca un semnal pentru cercetare decat ca o dovada ca "oamenii devin prosti".

 

Efectul Flynn si inteligenta artificiala

Aparitia inteligentei artificiale adauga o noua dimensiune discutiei.

Instrumentele AI pot efectua calcule, rezuma texte, cauta informatii, genera continut si rezolva anumite probleme in cateva secunde.

Acest lucru poate schimba din nou modul in care oamenii isi folosesc abilitatile cognitive.

Daca tehnologia poate prelua anumite sarcini, oamenii ar putea ajunge sa exerseze mai putin acele abilitati.

Pe de alta parte, AI poate deveni un instrument de invatare extrem de puternic.

Un elev poate primi explicatii personalizate. Un adult poate invata un domeniu nou. Un cercetator poate analiza rapid cantitati mari de informatie.

Prin urmare, impactul inteligentei artificiale asupra inteligentei umane nu este inca o poveste cu un final cunoscut.

Este posibil ca viitoarele generatii sa dezvolte un profil cognitiv diferit de cel al generatiilor actuale.

 

Cum putem proteja si dezvolta abilitatile cognitive?

Indiferent daca Efectul Flynn continua sau The Reverse Flynn Effect devine mai evident, exista lucruri pe care fiecare persoana le poate face pentru a-si sustine sanatatea cognitiva.

Invatarea continua

Creierul este stimulat atunci cand invatam lucruri noi.

Cititul, invatarea unei limbi straine, studiul unui domeniu nou sau dezvoltarea unei abilitati complexe pot oferi provocari intelectuale.

Exercitiul fizic

Sanatatea fizica si cea cognitiva sunt strans legate.

Activitatea fizica regulata sustine sanatatea generala si poate contribui la mentinerea unei bune functionari cognitive.

Somnul suficient

Somnul este important pentru memorie, atentie si recuperare.

O rutina de somn stabila poate fi mai utila decat incercarea de a compensa lipsa somnului prin stimulente sau perioade scurte de concentrare intensa.

Reducerea distragerilor

Concentrarea profunda devine mai dificila atunci cand suntem intrerupti constant.

De aceea, perioadele fara notificari si fara multitasking pot fi utile pentru activitati care necesita gandire complexa.

Activitatile intelectuale dificile

Rezolvarea unor probleme, cititul unor texte complexe, scrisul si invatarea unor concepte noi pot mentine creierul activ.

Nu este necesar ca aceste activitati sa fie transformate intr-o competitie.

Scopul este stimularea intelectuala constanta.

 

Cele mai importante diferente dintre Efectul Flynn si The Reverse Flynn Effect

Efectul Flynn si The Reverse Flynn Effect descriu doua directii opuse ale schimbarii scorurilor cognitive intre generatii.

Efectul Flynn se refera la cresterea scorurilor medii la anumite teste de inteligenta de-a lungul generatiilor.

The Reverse Flynn Effect se refera la scaderea unor astfel de scoruri in anumite populatii si perioade.

Ambele fenomene demonstreaza un lucru important: performanta cognitiva masurata prin teste nu este complet statica.

Mediul in care oamenii cresc si invata conteaza.

Efectul Flynn pe scurt

Daca ar fi sa rezumam fenomenul in cateva idei simple, acestea ar fi:

  • Efectul Flynn descrie cresterea scorurilor la anumite teste cognitive intre generatii.
  • Fenomenul a fost observat in mai multe tari.
  • Cresterea nu poate fi explicata simplu prin genetica.
  • Educatia, nutritia, sanatatea si complexitatea mediului pot contribui.
  • Cresterea scorurilor nu inseamna neaparat ca fiecare forma de inteligenta a crescut.
  • In unele tari si perioade, cercetatorii au observat stagnare sau scadere.
  • Aceasta tendinta este cunoscuta drept The Reverse Flynn Effect.
  • Scaderea scorurilor IQ nu demonstreaza automat o scadere generala a inteligentei umane.
  • Tipul testului si contextul cultural sunt foarte importante.
  • Tehnologia poate schimba modul in care oamenii isi folosesc abilitatile cognitive.

 

Intrebari frecvente despre Efectul Flynn

Ce este Efectul Flynn?

Efectul Flynn este fenomenul prin care scorurile medii la anumite teste de inteligenta au crescut de-a lungul generatiilor in numeroase populatii.

Cine a descoperit Efectul Flynn?

Fenomenul a fost popularizat si documentat in mod extensiv de cercetatorul James R. Flynn, al carui nume a devenit asociat cu aceasta tendinta.

Ce inseamna The Reverse Flynn Effect?

The Reverse Flynn Effect descrie situatia in care scorurile la anumite teste cognitive incep sa scada intre generatii, inversand tendinta observata in Efectul Flynn.

De ce scade IQ-ul?

Nu exista o singura explicatie. Posibili factori includ schimbarile educationale, mediul informational, stilul de viata, sanatatea, nutritia, stresul si modul in care tehnologia modifica activitatile cognitive.

Oamenii devin mai putin inteligenti?

Nu exista suficiente motive pentru a face o astfel de afirmatie generala. Scaderea scorurilor la anumite teste nu este acelasi lucru cu o scadere demonstrata a tuturor formelor de inteligenta.

IQ-ul este determinat de gene?

Atat factorii genetici, cat si mediul contribuie la diferentele individuale in abilitatile cognitive. Important este ca influenta genetica nu inseamna ca performanta cognitiva este complet fixa.

Poate educatia creste IQ-ul?

Educatia poate influenta dezvoltarea si performanta cognitiva, dar relatia dintre educatie si IQ este complexa. Efectele depind de calitatea, durata si tipul experientelor educationale.

Este internetul responsabil pentru declinul IQ-ului?

Nu exista o explicatie atat de simpla. Internetul poate oferi oportunitati extraordinare de invatare, dar poate modifica si modul in care oamenii isi folosesc atentia, memoria si capacitatea de concentrare.

Concluzie: ce ne spune Efectul Flynn despre inteligenta?

Efectul Flynn ne ofera una dintre cele mai interesante lectii despre inteligenta umana: performanta cognitiva a unei populatii poate sa se schimbe intr-un timp relativ scurt.

Timp de multe decenii, scorurile la anumite teste IQ au crescut. Fenomenul a devenit cunoscut drept Efectul Flynn si a determinat cercetatorii sa analizeze mai atent rolul educatiei, sanatatii, nutritiei si mediului cultural.

Apoi, in anumite tari si pentru anumite tipuri de teste, tendinta a inceput sa se inverseze. The Reverse Flynn Effect a devenit astfel un subiect important de cercetare.

Totusi, cea mai gresita concluzie ar fi ca aceste date demonstreaza pur si simplu ca "oamenii devin mai prosti".

Inteligenta umana este mult prea complexa pentru o astfel de explicatie.

Un test IQ masoara anumite capacitati cognitive intr-un anumit context. Societatea se schimba, iar abilitatile pe care le folosim zilnic se schimba si ele.

Generatiile actuale sunt crescute intr-un mediu complet diferit de cel al bunicilor lor. Avem acces la informatii instantaneu, folosim dispozitive pentru calcule si navigatie, interactionam cu sisteme digitale si, tot mai mult, colaboram cu inteligenta artificiala.

Toate acestea pot modifica profilul cognitiv al unei generatii fara ca schimbarea sa poata fi rezumata printr-un simplu "mai inteligent" sau "mai putin inteligent".

Poate cea mai importanta lectie a Efectului Flynn este alta: mediul conteaza.

Creierul uman se dezvolta in interactiune cu educatia, sanatatea, cultura si experientele de zi cu zi. Daca mediul se schimba, se poate schimba si modul in care oamenii gandesc si performeaza la anumite sarcini.

De aceea, The Reverse Flynn Effect nu ar trebui privit doar ca un motiv de ingrijorare. Este si o invitatie la cercetare.

Trebuie sa intelegem ce tipuri de abilitati sunt afectate, de ce apar diferente intre tari si generatii si ce putem face pentru a construi un mediu care sustine dezvoltarea cognitiva.

Intrebarea viitorului nu este doar daca IQ-ul va continua sa creasca sau va continua sa scada.

Intrebarea mai importanta este: ce fel de gandire va avea nevoie omul pentru a se descurca intr-o lume din ce in ce mai complexa?

Iar raspunsul la aceasta intrebare va depinde nu doar de gene, ci si de felul in care alegem sa ne construim educatia, societatea si relatia cu tehnologia.

Atentie!

Daca traversezi o perioada de criza sau suferinta, iar spijinul familiei sau al prietenilor iti lipseste ori nu iti este de folos, cel mai bine ar fi sa te adresezi unui profesionist.

Un psiholog iti poate acorda intotdeauna un ajutor calificat, intr-o maniera profesionista si intr-un mod discret, iar in cadrul sedintelor de psihoterapie te voi invata cum poti face fata momentelor dificile pe care le traversezi, cum sa infrunti stresul si sa gestionezi situatiile conflictuale.

Psiholog Oros Alexandru
Tel. 0724 870 300
Email: orosalex@yahoo.com

Despre cabinet

Clinica psihoterapie Bucuresti sector 4 si 6. Clinica psihoterapie depresie bazata pe instrumente moderne din psihologia clinica. Terapie individuala, de cuplu, studenti si adulti. Cabinet psiholog Bucuresti. Programari la tel. 0724 870 300. 

Contact Cabinet Psiholog Bucuresti

Psiholog Oros Alexandru 
Telefon: 0724.870.300 
E-mail: orosalex@yahoo.com

Setari cookies

Acest site web folosește cookie-uri pentru a va imbunatati experienta. Vom presupune ca sunteti de acord cu asta, dar puteti renunta daca doriti. Prezentare Cookies