procrastinare

Procrastinare - Sora amanarii si verisoara taraganarii

 Procrastinarea – amanare sau lene?

Procrastinare - ce cuvant alambicat... Suna destul de complicat cand este pronuntat si nu, nu este nici usor de inteles. La prima vedere ar putea fi explicat printr-un singur cuvant – amanare.

Numai ca, spre deosebire de o simpla amanare – cum ar fi:

– amanarea platii la intretinere, explicata prin faptul ca nu ai bani in acel moment

– amanarea achizionarii acum a unui Samsung 22 Ultra pentru ca astepti sa prinzi o reducere de Black Friday

– amanarea vizionarii unui film pe NETFLIX pentru ca, oricum, il gasesti acolo 24 de ore din 24

acest gen de amanare – procrastinarea –  contine o decizie irationala de a efectua un act.  Cu alte cuvinte, o persoana amana in mod asumat, repetat si voluntar efectuarea unei actiuni, constienta fiind ca aceasta amanare va avea consecinte negative pentru ea.

Legea lui Hamurabi impotriva procrastinarii

Dupa unii autori, conceptul de procrastinare ar fi aparut în secolul XVI-lea, ingloband cuvintele pro “inainte” si crastinus “de maine” ambele provenind din limba latina.

Dar izvoare referitoare la procrastinare, in diverse forme, au fost descoperite pretutindeni.

Regele babilonian antic Hammurabi a incorporat o masura antiprocrastinare in cele 283 de legi ale sale prin stabilirea termenului limita pentru depunerea unei reclamatii.

Vechii romani ne-au dat derivatele cuvantului amanare, care inseamna “a impinge inainte pana maine”.

Imparatul roman Marcus Aurelius atragea atentia impotriva intarzierilor inutile.

Filosoful englez Thomas Hobbes definea valoarea personala a cuiva drept “…capacitatea de a folosi timpul in mod eficient”

 Mecanismul de amanare in procrastinare

 Procrastinarea se manifesta ca un mecanism intern, adesea disimulandu-se intr-un mesaj pozitiv, prietenos. Lasa-l sa astepte, ne auzim spunand-ne; cand te vei simti odihnit, vei zbura pur si simplu printre aceste sarcini pentru a crea un maine pe care toti il pot invidia”. Suna stimulativ si promitator, dar in realitate, este o capcana pe care ne-o intindem singuri.

Aceasta este una dintre acele amanari paradoxale cand o idee, aparent linistitoare, ascunde, de fapt, o amagire. Exemplu – simti usurare cand te gandesti ca mai tarziu poti obtine control asupra a ceea ce nu doresti să faci in prezent.

Procrastinarea, propagata prin intermediul acestei amagiri, se manifesta prin practicarea unui model comportamental negativ de amanare.

Cand amanati o actiune de la ora la ora, sau de pe o zi pe alta, de fapt amanati o actiune relevanta si utila pentru scopul dvs final.

Drept consecinta, amanarea aduce cu ea o schimbare. Veti inlocui intotdeauna activitatea principala, relevanta, cu o activitate alternativa. Activitatea alternativa poate fi aproape la fel de importanta si/sau relevanta ca cea pe care o amanati. In acest caz vorbim despre un comportament pozitiv de amanare. Despre o amanare necesara, obligatorie si/sau productiva.

Dar nu va fi deloc relevant daca visati cu ochii deschisi, in loc sa scrieti un reportaj. In acest caz, activitatea relevanta (scrierea reportajului) este inlocuita de o activitate irelevanta, neproductiva (visarea), constituind un comportament negativ de amanare.

Fiti atenti la semnele procrastinarii

 In general, actele de amanare sunt aleatorii. Amanati returnarea unei carti la biblioteca pana cand termenul de returnare este depasit. Ai terminat cartea. Dar nu vrei sa te dai peste cap pentru a o  returna la timp. Acesta este un eveniment izolat, deoarece de obicei returnati prompt ceea ce împrumutati.

In procrastinare, dimpotriva, sesizam obiceiuri consistente, previzibile de intarziere si care urmeaza o secventa identificabila. Aceasta secventa incepe adesea cu sentimente de disconfort legate de o activitate, urmand apoi trecerea neinteleasa, irationala la o activitate secundară sau/si irelevanta.

Daca simpla amanare nu comporta complicatii prea mari, procrastinarea implica intotdeauna un sentiment negativ, o scadere a increderii in propriile forte, o diminuare a stimei de sine.

Pericolul in procrastinare

 Procrastinarea variaza in ceea ce priveste gravitatea sa. Procesul exista si se manifesta deplin, dar gravitatea face intotdeauna diferenta.

Unele lucruri pe care le amani sunt banale si nu suporta costuri notabile.

Lasi deoparte revistele pe care ai vrea sa le citesti… ceva … nici tu nu stii ce… te impiedica sa faci asta. Nu e nimic grav, nu stie nimeni, nu ii pasa nimanui, nu afecteaza pe nimeni. Nu e grav ca amani saptamani sau luni la rand sa citesti niste reviste.

La cealalta extrema a gravitatii, amanarea poate imbraca un caracter generalizat, afectand fatete importante ale existentei tale si avand drept consecinta scaderea calitatii vietii.

Amani sa te prezinti la un interviu, amani posibilitatea de a te dezvolta, de a castiga mai bine sau macar sa obtii un loc de munca. Lucrurilea astea nu se compara cu amanarea lecturarii unor reviste. Lucrurile aste sunt grave, iar gravitatea procrastinarii face diferenta intre cazuri. In asemnea imprejurari, pe masura ce amani mai mult, mai multe, te poti regasi la un moment dat prins intr-un vartej al ingrijorarii.

Si asa ajungem in zona patologiilor care inglobeaza in ele procrastinarea. Dar despre aceste patologii vom vorbi intr-un articol viitor. Nu este o amanare, ci o promisiune.

La romani, procrastinarea imi pare o patologie nationala. La nivelul de sus se amana proiecte, legi, construirea spitalelor, creselor, soselelor, calculul pe luna trecuta la energia electrica etc.

La nivelul de jos, fiecare amana dupa posibilitati, conform zicalei Nu lasa pe maine ce poti face azi, ci pe poimaine.

Atentie!

Daca traversezi o perioada de criza sau suferinta, iar spijinul familiei sau al prietenilor iti lipseste ori nu iti este de folos, cel mai bine ar fi sa te adresezi unui profesionist.

Un psiholog iti poate acorda intotdeauna un ajutor calificat, intr-o maniera profesionista si intr-un mod discret, iar in cadrul sedintelor de psihoterapie te voi invata cum poti face fata momentelor dificile pe care le traversezi, cum sa infrunti stresul si sa gestionezi situatiile conflictuale.

Psiholog Oros Alexandru
Tel. 0724 870 300
Email: orosalex@yahoo.com

Despre cabinet

Psiholog Bucuresti sector 4. Psihoterapia depresiei bazata pe instrumente moderne din psihologia clinica. Terapie individuala, de cuplu, studenti si adulti. Psihologie clinica psihoterapie Bucuresti. Programari la tel. 0724 870 300. 

Contact Cabinet Psiholog Bucuresti

Psiholog Oros Alexandru 
Telefon: 0724.870.300 
E-mail: orosalex@yahoo.com

Setari cookies

Acest site web folosește cookie-uri pentru a va imbunatati experienta. Vom presupune ca sunteti de acord cu asta, dar puteti renunta daca doriti. Prezentare Cookies