De ce le plac adolescentilor jocurile IT
La fel ca divertismentul din mass-media, jocurile video exercita o atractie universala, indiferent de varsta. Si, la fel ca in cazul altor tipuri de divertisment din mass-media, studiile privind atractia pe care acestea o exercita si motivele pentru care sunt jucate sunt inspirate de doua teorii: teoria expunerii selective si teoria intrebuintarii si gratificarii.
Ideea pe care se fundamenteaza teoriile respective este aceea ca firile oamenilor ii determina sa foloseasca un anumit gen sau continut de mass-media. Ambele teorii au fost folosite pentru a analiza si a intelege diferite tipuri de jucatori.
Arhetipurile de jucatori IT
Pana in prezent, studiile efectuate de C. Klug si J. Shell arata ca se pot identifica noua arhetipuri de jucatori in functie de motivele principale care ii determina sa joace.
Competitorul joaca pentru a fi mai bun decat alti jucatori.
Exploratorul joaca pentru a testa limitele universului jocului, pentru a fi primul care descopera cee ace altii inca nu stiu.
Colectionarul joaca pentru a acumula cat mai multe lucruri prin intermediul jocului.
Ambitiosul joaca pentru a devein mai bun, a avansa in grad in timp, a castiga cele mai multe campionate de-a lungul timpului.
Glumetul joaca pentru a se distra , in mare parte, si a se bucura de aspectele sociale ale jocului.
Directorul joaca pentru a fi la conducere, a orchestra evenimente.
Povestitorul joaca pentru a crea sau a trai intr-o lumealternativa si a construe o poveste inspirata de acea lume.
Artistul joaca pentru a oferi un spectacol.
Mestesugarul joaca pentru a construe, a rezolva ghicitori si a dirija constructii. Cele noua arhetipuri de jucatori nu se exclude reciproc.
Majoritatea jucatorilor par a fi o combinatie intre mai multe arhetipuri, avand asadar mai multe motive pentru care joaca jocuri. Aceste arhetipuri ne pot ajuta in incercarea de a intelege de ce jocurile sunt atat de atractive.
Daca exista mai multe arhetipuri de jucatori, atunci exista cu siguranta mai multe nevoi pe care jocurile video le pot implini. Cu alte cuvinte, reflectand asupra arhetipurilor, ne putem da seama mai bine de motivele care ne indeamna sa jucam un anume tip de joc video.
Exista cel putin sase motive pentru care adolescentii joaca jocuri video: competitia, depasirea provocarilor, detinerea controlului, explorarea, aspectul social si stimularea fiziologica. Nici aceste motive nu se exclud reciproc, insemnand ca ele se pot manifesta concomitent. De exemplu, jocurile de actiune pot indeplini simultan nevoia unui jucator de a depasi provocari si de a ajunge la stimulare fiziologica, in timp ce unii pot juca un joc de strategie fiind motivate de nevoia de a detine controlul si de a interactiona cu cei de varsta lor. Motivul competitiei, imbratisat frecvent de baieti, reflecta dorinta de a castiga, de a-si imbunatati scorul si de a se masura cu alti jucatori.
Motivul competitiei nu este foarte diferit de motivele din spatele multor sporturi traditionale, in care de cele mai multe ori este vorba despre competitive si castig. Jucatorii pot fi motivati si de dorinta de a depasi provocarile jocului.
Majoritatea cecetatorilor sunt de parere caun joc bun este un joc care nu este nici prea greu, nici prea solicitant, fiind in schimb frustrant intr-un mod placut. Cand este frustrant intr-un mod placut, jucatorul continua sa joace pe masura ce jocul creste in dificultate. In felul acesta, jocul ii ofera jucatorului o provocare grea, dar nu insurmontabila, la fiecare nivel. Iar acest lucru creste, la randul lui, posibilitatea ca jucatorul sa intre intr-o stare de transa, care poate fi insotita de un sentiment de profunda satisfactie. Si care duce spre dependenta.
Tinerii, mai ales cei care intampina probleme cu dezvoltarea fizica sau emotionala, percep in mare parte posibilitatea ca jocurile sa le satisfac nevoia de control ca pe o experienta placuta. Jocurile starnesc curiozitatea jucatorilor, fortandu-i sa rezolve probleme sau ghicitori, oferindu-le inclusiv sansa de a-si insusi identitati si roluri, punandu-si astfelin practica fanteziile.
Jocurile pot satisfice importante nevoi sociale. Datorita progresului tehnologic, jucatorii nu mai trebuie sa imparta canapeaua ca sa joace jocuri impreuna. In jocurile de strategie, intre jucatori se nasc legaturi si limbaje noi. Se formeaza grupuri, fiecare cu cultura lui.
In cele din urma, jocurile pot satisface o nevoie fiziologica. Mai multe elemente dintr-un joc, cum ar fi viteza sau obstacolele, le asigura jucatorilor un grad mai ridicat de exaltare si stimulare. Daca ritmul scade sau obstacolele sunt depasite, jucatorul se simte usurat. Experienta o depaseste pe cea a urmaririi unui film, explicand si de ce cei mai multi adolescenti prefera sa joace ore in sir un joc decat sa se uite la un film, imersivitatea fiind net in favoarea jocului. (va urma)